Evidenţiem avantajele pe care le prezintă leasingul auto în comparaţie cu creditul de nevoi personale. Avantajele leasingului auto sunt atât faţă de beneficiar, cât şi faţă de finanţator şi faţă de producător.
Leasingul auto reprezintă o operaţiune de finanţare în care finanţatorul asigură fondurile necesare pentru investiţie. Din punct de vedere juridic, leasingul permite beneficiarului să obţină şi să utilizeze un bun fără a plăti imediat preţul întreag, iar producatorul primeşte preţul autoturismului.
Leasingul auto vine să dea satisfacţie persoanelor fizice şi agenţilor economici care nu vor sau nu pot să obţină credite de la bănci, ori nu pot să-şi greveze patrimoniul prin instituirea de ipoteci sau gajuri.
În comparaţie cu creditul de nevoi personale, dobânda leasingul auto este mai mica, astfel costurile acestuia sunt mai reduse. Deoarece nu implica cheltuieli de administrare cont şi alte taxe aferente unui credit de nevoi personale.
Referitor la politica de creditare, creditarea se face în cazul creditului tradiţional, după o analiză foarte complexă efectuată de inspectorii de credite, în timp ce la leasing, politica de creditare a societăţii de leasing este mult mai dinamică, documentaţia şi analizele efectuate sunt mult mai simple.
Finanţatorul transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, utilizatorului, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing, finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractual.
Bunul cumpărat prin creditul de nevoi personale obţinut de la bancă, aparţine beneficiarului şi va suporta riscul uzurii morale a autoturismului, degradarea în timp, din punct de vedere tehnic în comparaţie cu maşini din aceeaşi categorie, mai performante, apărute ulterior pe piaţă.
Bunul este folosit de beneficiar în regim de închiriere şi prin urmare nu apare în bilanţ, însă beneficiarul poate cumpăra bunul la sfârşitul contractului de leasing la o valoare marginală (costul se stabileşte în funcţie de perioada rămasă până la deprecierea fizică a bunului), însă nu este obligat să o facă.
cu stima,
Madalina Narita
