Într-o Românie în care spitalele ard mai des decât becurile din rural, iar accesul la medicamente esențiale pare un lux demn de colecții muzeale, apare figura providențială a lui Călin Georgescu. Viziunea sa? O lume fără progres medical, pentru că, desigur, „totul este fals”. Cum ne-ar putea afecta acest „dar” de gândire pe termen lung? Ei bine, să vedem cum ar putea arăta România lui Georgescu, unde medicina și știința sunt privite ca niște accesorii opționale, iar dogma suveranismului se impune cu forța unui placebo colectiv.
Medicina este dușmanul: Cine are nevoie de ea?
Conform domnului Georgescu, „cea mai mare manipulare a lumii” este ideea că trupul uman este materie, iar „pe asta se bazează falsitatea sistemului medical”. Într-o interpretare care l-ar face pe Hippocrate să se răsucească în mormânt, Călin Georgescu ne spune că medicina modernă „creează un dușman” pentru corpul uman, un dușman invizibil, dar omniprezent: boala. Iar dacă ne uităm în jur, observăm „mai mulți oameni care mor, ca niciodată, de boli incurabile”. Faptul că există cancer, diabet sau boli degenerative nu e o provocare pentru progresul medical, ci, în ochii domnului Georgescu, o dovadă a „slăbiciunii sistemului”.
Dacă această filosofie ar ajunge politică publică, românii ar putea foarte bine să înlocuiască spitalele cu centre de meditație, iar farmaciile cu librării de literatură ezoterică. „Cine sunt eu? Chiar există această boală?” se întreabă el. Răspunsul ar putea fi simplu: cineva care ignoră realitatea.
România, o națiune de autovindecători?
În planurile sale de guvernare, Călin Georgescu își proiectează o Românie suverană, liberă de influențe externe, unde sistemul medical – un simbol al „manipulării” occidentale – ar putea fi înlocuit cu o abordare mai „spirituală”. Nu este clar cum ar arăta exact această viziune în practică, dar e ușor de ghicit: mai puține vaccinuri, mai multe teorii conspiraționiste.
Această retorică își are rădăcinile în extrema dreaptă, unde medicina modernă devine, în mod ironic, victima unei economii a dezinformării. Georgescu, cu un calm debordant, ne sugerează că știința „nu a găsit soluții la nimic”. Într-o țară unde prevenția este deja o glumă proastă, astfel de afirmații ar putea împinge sănătatea publică în prăpastie.
Suveranismul ca panaceu universal
Planurile sale de guvernare, deși încărcate de ambiguitate, promit o economie „pură”, suverană, bazată pe resursele țării. Ceea ce nu se menționează este că, fără un sistem medical modern, acea economie ar trebui să investească masiv în cimitire și servicii de urgență. „Simplul fapt că există boala degenerativă dovedește slăbiciunea sistemului medical”, spune el, ignorând complet progresele evidente care au prelungit speranța de viață în ultimele decenii.
Viitorul incert, ghidat de certitudini greșite
România lui Călin Georgescu ar fi o țară unde progresul este privit cu suspiciune, iar medicina este redusă la un joc de umbre. Într-o lume ideală pentru el, românii ar trăi în suferință, dar cu mândria intactă că nu s-au lăsat „manipulați”. Ironia amară este că această suveranitate ipotetică ar fi doar un paravan pentru incertitudine și regres.
Cine are nevoie de progres medical, într-adevăr? Se pare că nu România imaginată de domnul Georgescu. Din fericire, realitatea încă nu i-a dat dreptate.
