Așadar, vrei să transformi un banal comunicat de presă într-un magnet de backlink-uri, nu-i așa? E o întrebare excelentă, pentru că, să fim serioși, de câte ori nu am văzut comunicate plictisitoare, care nu fac altceva decât să ocupe spațiu, să moară în neantul internetului, fără să aducă niciun beneficiu real pe partea de SEO.
Mă rog, am trecut și eu prin asta la început. Eram atât de focusat pe formatul clasic, pe ce trebuie să zică, încât uitam esențialul: cui îi pasă, de fapt?
Ideea e să schimbi un pic optica. Nu mai scrie doar pentru Google, chiar dacă el e judecătorul suprem, știm asta, ci scrie pentru un cititor real, pentru un jurnalist sau un blogger care caută o știre bună, care vrea să preia materialul tău.
Căci, în esență, un backlink valoros dintr-un comunicat de presă nu e altceva decât o recomandare. Cineva spune: „Hei, informația asta de la X e importantă sau interesantă, aruncă un ochi și pe site-ul lor.”
Gândește ca un jurnalist, nu ca un vânzător
Primul pas? Uită de tonul ăla pompos, corporatist, care sună a comunicat de acum 20 de ani. Fii clar, concis și, mai ales, interesant. Un jurnalist scanează sute de pitch-uri pe zi.
Dacă titlul tău nu sare în ochi, dacă primele două paragrafe nu conțin esența, șansa e că va ajunge direct la coș.
Pune-te în locul lui. Ce e nou? Ce e impactant? Vorbim de un studiu proaspăt, de o statistică șocantă, de o lansare care chiar rezolvă o problemă reală? Asta e știrea, asta ne interesează. Produsul tău minune, care face lucruri… ei bine, ăla nu e știre, e reclamă. Știrea e beneficiul adus publicului, schimbarea pe care o aduce.
Dacă ai date proprii, statistici, o perspectivă unică, e ca și cum ai avea aur. Jurnaliștii adoră să citeze surse credibile care vin cu cifre concrete. Asta le dă credibilitate articolelor lor. Aici, link-ul tău nu va fi văzut ca o cerșeală, ci ca o necesitate, ca o sursă de bază.
Structura contează: Valoare, nu insistență
Un comunicat trebuie să fie ca o poveste bine spusă, cu o structură care te prinde, dar care e, totodată, ușor de digerat.
Titlul, de exemplu, trebuie să fie irezistibil. Folosește numere, superlative dacă sunt justificate sau un „cum să” care promite rezolvarea unei probleme. De exemplu, în loc de „Compania X lansează noua platformă de e-commerce„, încearcă mai degrabă: „43% dintre cumpărători renunță la coș: Cum noua platformă X rezolvă enigma abandonului de checkout.” Vezi diferența?
E mai multă curiozitate acolo, mai multă știre. Apoi, în paragraful de deschidere, pe care unii îl numesc Lead, pui cele mai importante cinci elemente: Cine, Ce, Unde, Când, De ce.
Dacă cineva citește doar asta, trebuie să știe tot. Punct. Corpul textului e locul unde detaliezi, unde aduci citate umane. Un citat al CEO-ului e bun, desigur, dar un citat al unui client sau expert independent, dacă se poate, e și mai bun. Aici începi să strecori, subtil, nevoia de a trimite pe site-ul tău pentru mai multe informații.
Arta de a insera link-ul
Și ajungem la miezul problemei: linkuri din comunicate de presa. Aici mulți greșesc, punând link-ul pe o ancoră forțată, gen „click aici” sau „vizitați site-ul nostru”. E cel mai rapid mod de a trimite semnale de spam.
Secretul este contextul. Link-ul tău trebuie să fie o extensie firească a informației. De exemplu, dacă menționezi o statistică sau un studiu, pune link-ul către pagina de pe site-ul tău unde se află studiul complet. Un exemplu concret ar fi: „Potrivit studiului nostru recent (aici pui link-ul, normal), 70% dintre companiile mici se luptă cu digitalizarea.”
Jurnalistul are nevoie de link pentru a-și verifica sursa. Sau, dacă anunți un produs nou cu n caracteristici, nu le detalia pe toate în comunicat. Spune: „Pentru o listă completă a specificațiilor tehnice și a prețurilor, vizitați pagina de produs.” Asta e o invitație la aprofundare, nu o cerere disperată de trafic.
Poți folosi și un Link de Context. Dacă vorbești despre istoria unei inovații, poți pune un link către un articol de blog mai vechi care explică background-ul. Ideea e să nu încarci textul cu ele. Un, maxim două link-uri relevante și bine poziționate sunt de ajuns.
Sincer, prefer un singur link do-follow obținut dintr-o sursă de autoritate care a preluat știrea cu entuziasm, decât 100 de linkuri din comunicate de presa aruncate pe platforme obscure de distribuție, care oricum vor fi no-follow sau considerate spam. Cred că e limpede, nu-i așa?
Post-Publicare: Distribuție inteligentă
Un comunicat genial, dar nedistribuit corect, e ca o piesă de teatru jucată într-o sală goală. Nu te baza doar pe platformele clasice de distribuție. Ele sunt un punct de plecare, dar valoarea reală vine din efortul personalizat. Trebuie să faci o targetare fină: identifică jurnaliștii, bloggerii și influencerii care scriu deja despre subiectul tău.
Trimite-le comunicatul personalizat, cu un pitch scurt în e-mail, care să le arate de ce ar trebui să le pese lor și audienței lor. Asta e cheia. Un e-mail scris ca pentru un prieten, nu ca pentru o listă de mailing impersonală.
Apoi, contează mult Momentul: știrile au un ciclu de viață scurt. Publică și distribuie dimineața devreme, când redacțiile își fac planul. Nu uita de Materialele Suplimentare: oferă fotografii de înaltă rezoluție, videoclipuri scurte, grafice gata de preluat. Un jurnalist e mereu în criză de timp. Dacă îi dai totul pe tavă, șansele să preia știrea cresc exponențial. Un asset vizual relevant face minuni.
În concluzie, transformarea comunicatului de presă într-o „mașină de backlinks” nu e o chestiune de forță brută sau de cât de des folosești cuvântul-cheie. E o chestiune de valoare pură. Oferă o știre reală, o perspectivă unică, un beneficiu palpabil. Fii sursa de informare pe care lumea o caută.
Fii atât de util, încât jurnalistul să simtă că face un deserviciu cititorilor dacă nu include link-ul tău. Așa obții backlink-uri de calitate. Simplu, dar cere multă muncă de fond și, mai ales, o sinceritate debordantă în abordare. Sper că ți-a fost de folos!
