România îşi propune să producă anual 153 mii de tone de hidrogen regenerabil şi să reducă emisiile de CO₂ cu peste 2 milioane de tone până în 2030, obiective esenţiale pentru tranziţia către o economie sustenabilă. Aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial şi de transport, aliniindu-se la obiectivele europene privind energia curată, se arată în Strategia Naţională a Hidrogenului 2023-2030, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Elaborată de o echipă de experţi din partea Horvath România şi PwC România, Strategia analizează potenţialul de producţie şi consum a hidrogenului regenerabil, una dintre principalele opţiuni ale Uniunii Europe în strategiile de tranziţie către o economie fără gaze cu efect de seră. Hidrogenul regenerabil este produs prin electroliza apei, utilizând energie electrică din surse regenerabile (precum energia solară, eoliană sau hidro), printr-un proces care nu generează emisii de dioxid de carbon (CO₂).
Potenţialul de creştere economică, graţie utilizării hidrogenului, va fi atins prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate” (industrii dificil de decarbonizat) între care se numără producţia de oţel şi industria petrochimică (rafinarea petrolului, producţia de îngrăşăminte) şi transportul greu.
Unul dintre paşii importanţi în această direcţie va fi crearea aşa-numitelor „văi de hidrogen” (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potenţialul de producţie la diverse centre industriale şi de transport din proximitate. În cazul României, Strategia a identificat cinci ecosisteme care se pot dezvolta în următoarele regiuni strategice: (1) Bucureşti – Ploieşti – Târgovişte – Piteşti; (2) Constanţa – Medgidia – Călăraşi – Slobozia; (3) Cluj – Târgu Mureş – Sighişoara – Sibiu – Sebeş; (4) Galaţi – Brăila – Tulcea; şi (5) Craiova – Slatina – Târgu Jiu.
Strategia stabileşte patru obiective generale pentru dezvoltarea…
Sursa: Citeste tot pe Bursa.ro
