Ce inseamna HTA? Hipertensiunea arteriala este o afectiune caracterizata de o tensiune arteriala ridicata in artere, care este determinata de cantitatea de sange pompata de inima si de rezistenta arterelor la fluxul sanguin. Afecteaza aproximativ 30% din populatia adulta de ambele sexe si, la femei, este mai frecventa dupa menopauza.
Ce presupune acest lucru?
Hipertensiunea arteriala nu este o boala, ci un factor de risc, adica o afectiune care creste probabilitatea aparitiei altor boli cardiovasculare (de exemplu, angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral). De aceea este important sa o depistati si sa o tratati: pentru a preveni daunele pe care le poate provoca.
Hipertensiunea arteriala sistolica este definita ca fiind cea in care doar tensiunea arteriala maxima este crescuta; invers, in cazul hipertensiunii diastolice, valorile minime ale tensiunii arteriale sunt modificate.
Hipertensiunea sistolica-diastolica este definita ca o afectiune in care ambele valori ale presiunii (minima si maxima) sunt peste normal.
In mod clasic, si ca urmare a modificarilor care apar in organism ca urmare a imbatranirii, persoanele in varsta si foarte in varsta (peste 90 de ani) sufera cel mai adesea de hipertensiune sistolica izolata, cu valori maxime ale tensiunii arteriale chiar foarte ridicate si valori minime scazute ale tensiunii arteriale. Hipertensiunea diastolica izolata, pe de alta parte, este mai frecventa la persoanele tinere.
Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arteriala poate fi clasificata in primara si secundara. In cazul hipertensiunii primare (sau esentiale), care reprezinta aproximativ 95% din cazurile de hipertensiune arteriala, nu exista o cauza precisa, identificabila si tratabila: tensiunea arteriala ridicata este rezultatul unor modificari ale mecanismelor complexe care regleaza presiunea (sistemul nervos autonom, substante circulante care au un efect asupra presiunii).
Cu toate acestea, in restul de 5% din cazuri, hipertensiunea arteriala este rezultatul unor boli congenitale sau dobandite care afecteaza rinichii, suprarenalele, vasele sau inima, motiv pentru care se numeste hipertensiune arteriala secundara.
In aceste cazuri, identificarea si eliminarea cauzelor (adica tratamentul bolii de baza) poate fi insotita de normalizarea valorilor tensiunii arteriale.
Spre deosebire de hipertensiunea esentiala, care afecteaza in mod clasic populatia adulta, hipertensiunea secundara afecteaza si persoanele mai tinere si se caracterizeaza adesea prin valori mai ridicate ale tensiunii arteriale, care sunt mai greu de controlat cu ajutorul tratamentului medicamentos.
Este important de retinut ca, in unele cazuri, cresterea tensiunii arteriale se datoreaza utilizarii (uneori abuzului) anumitor substante, cum ar fi lemnul dulce, spray-urile nazale, cortizonul, pilulele contraceptive, cocaina si amfetaminele. Daca aceste substante sunt oprite, nivelul tensiunii arteriale revine la normal.
Care sunt simptomele hipertensiunii?
O crestere a tensiunii arteriale nu este intotdeauna insotita de aparitia simptomelor, mai ales daca nu apare brusc: organismul se obisnuieste treptat cu valorile usor mai mari si nu trimite niciun semnal pacientului.
Acesta este motivul pentru care multe persoane cu hipertensiune arteriala nu se plang de simptome, chiar si atunci cand tensiunea arteriala este foarte ridicata. In orice caz, simptomele hipertensiunii arteriale nu sunt specifice, motiv pentru care sunt adesea subestimate sau atribuite unor afectiuni diferite conditii diferite. Simptomele comune includ:
- Dureri de cap, in special dimineata
- Ameteala
- Zgomote in urechi
- Modificari vizuale (vedere neagra sau prezenta unor puncte luminoase in fata ochilor)
- Sangerari nazale
