Hateira, povestea curtezanelor din Grecia Antica

0
216

Pentru cei care sunt oripilati ca in zilele noastre prostitutia a cunoscut o adevarata explozie, si au impresia ca meseria de escorte este specifica acestui secol, ar trebui sa arunce o privire in istorie.

Un exemplu concludent il constituie Grecia Antica, unde activau hetairele. O hetaira era o curtezan de inalta clasa din Atena. Pentru ca prostitutia era legala in oras dar prostituatele nu puteau fi cetateni atenieni, o hetaira era cel mai adesea un sclav. Foarte rar, era cineva care locuia in oras, care se nascuse din parinti non-atenieni.

Spre deosebire de „porne”, femeile care practicau prostitutia in spatele usilor inchise, o hetaira au fost deseori vazute „lucrand” in multime, la simpozioane. Ele aveau interdictia de a se casatori cu un cetatean din alta clasa sociala, dar puteau fi cumparate si eliberate de unul. Indiferent de soarta ei, statutul unei hetaira nu putea fi niciodata sters, iar daca ar fi fost prinsa pretinzand ca este un cetatean liber, aceasta ar fi putut ajunge in instanta. Odata gasita vinovata, o femeie intr-o astfel de situatie era condamnata sa se intoarca la viata de sclavie. Hetairele au fost adesea curtezanele unora dintre cei mai puternici oameni din Atena si au fost folosite drept modele pentru realizarea statuilor din Grecia Antica ce o reprezentau pe Afrodita, aceasta fiind o dovada a elegantei si frumusetii lor.

Curtezanele posedau in general o educatie inalta si erau capabile sa ia parte la conversatii intre indivizi cultivati, de exemplu pe timpul banchetelor.

Ne sunt cunoscute cateva nume ale unor astfel de hetaire. Din epoca clasica sunt mentionate: Teodota, concubina lui Alcibiade si Cebes din Teba, cu care Socrate dialogheaza in Memorabile; Neera, subiect al unui celebru discurs din Pseudo-Demonestene; Phryne, modelul Afroditei din Cnidos, capodopera sculptorului Praxitele a carui amanta era, dar si concubina oratorului Hiperide, care a aparat-o intr-un proces de infidelitate; Leontion, concubina lui Epicur, ea insasi o filosoafa; dar si Lais din Hyccara, amanta obisnuita a sculptorului Miron si proverbiala Lais din Corint o „femeie de o frumusete ravasitoare care-si vindea favorurile la un pret exorbitant”, pentru care Aristip a facut o mare pasiune ce l-a ruinat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.