Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte principala cauză de deces la nivel mondial, iar una dintre cele mai întâlnite astfel de afecțiuni este boala coronariană.[3] Ce este aceasta și care sunt investigațiile cu ajutorul cărora poate fi ea diagnosticată vei afla din materialul de mai jos.
Ce este boala coronariană
Boala coronariană se dezvoltă atunci când pe pereții arterelor coronare, acele vase de sânge care alimentează inimă, se formează depozite de colesterol și alte substanțe, cunoscute sub denumirea de plăci de aterom. În timp, aceste depozite duc la îngustarea arterelor coronare, ceea ce îngreunează sau chiar blochează circulația sângelui către inimă. Tot acest proces se numește ateroscleroză.
Riscul de a suferi de boala coronariană este mai ridicat în cazul persoanelor supraponderale, sedentare, a celor care nu au o alimentație sănătoase sau care fumează. Un alt factor de risc îl reprezintă istoricul familial de boli cardiace.
Cel mai frecvent simptom al bolii coronariene este angina, un tip de durere în piept care apare atunci când este restricționat fluxul de sânge către mușchiul inimii și restul corpului. Adesea, boala nu provoacă însă niciun simptom și primul indiciu al existenței sale apare abia atunci când arterele coronare sunt complet blocate și se produce un atac de cord sau infarct miocardic. Când se întâmplă asta, pe lângă durerea în piept, vor mai apărea simptome precum: slăbiciune, greață, transpirația rece, dificultăți de respirație și dureri la nivelul brațelor sau umărului.
În timp, boala coronariană poate duce și la insuficiență cardiacă, o afecțiune gravă în care funcția de pompare a inimii este afectată.[1]
Cum se diagnostichează boala coronariană
Pentru a putea fi tratată la timp, este foarte important ca boală coronariană să fie diagnosticată cât mai repede. Există mai multe investigații cu ajutorul cărora pot fi evaluate inima și arterele coronare și numai medicul tău îți poate spune care dintre acestea reprezintă cea mai bună metodă de diagnosticare a bolii coronariene.
Iată însă câteva dintre investigațiile recomandate de obicei persoanelor care prezintă simptome ce pot fi asociate cu această afecțiune sau în cazul cărora au fost identificați anumiți factori de risc:
- Electrocardiograma (ECG sau EKG) – este un test rapid și nedureros, care măsoară activitatea electrică a inimii și poate arăta dacă există tulburări de ritm cardiac sau dacă ai suferit sau suferi un atac de cord;
- Ecocardiografia – numită și ecografie cardiacă, această investigație folosește ultrasunetele pentru a furniza imagini ale inimii;
- Testul de efort – în cazul în care ai anumite simptome ce se manifestă doar atunci când depui efort fizic, ți s-ar putea recomanda o investigație numită test de efort; acesta presupune evaluarea funcției cardiace în anumite condiții (în timp ce alergi pe bandă sau mergi pe o bicicletă staționară);
- Tomografia computerizată cardiacă – oferă imagini tridimensionale ale inimii și arterelor coronare și permite identificarea depozitelor de calciu care pot îngusta arterele sau a altor blocaje de la nivelul vaselor de sânge; se poate realiza cu sau fără substanță de contrast;
- Coronarografia – este o investigație minim invazivă, ce presupune introducerea până la nivelul arterelor coronare, sub ghidaj radiologic, a unui cateter, un tub flexibil prin care se injectează apoi o substanță de contrast; pe măsură ce avansează prin vasele de sânge, această substanță de contrast evidențiază zonele îngustate și blocate și le permite medicilor să vadă exact unde trebuie să se intervină; avantajul acestei investigații este acela că, dacă este necesar, se poate trece imediat la realizarea unei proceduri numite angioplastie cu stent, ce presupune dilatarea arterelor îngustate cu ajutorul unui balon și montarea unui stent pentru a le menține deschise.[2]
Boala coronariană este boală de care multe persoane suferă, dar ale cărei simptome nu sunt întotdeauna evidente încă de la început. Tocmai de aceea, dacă există riscul să suferi de o astfel de afecțiune, este important să mergi cât mai repede la medic pentru un control de specialitate și efectuarea investigațiilor necesare. Cu cât este depistată mai repede, cu atât mai bine.
Bibliografie:
- „Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm#:. Accessed 14 Nov. 2022.
- „Coronary Artery Disease – Diagnosis and Treatment – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronary-artery-disease/diagnosis-treatment/drc-20350619. Accessed 14 Nov. 2022.
- „Cardiovascular Diseases (CVDs).” Who.int, World Health Organization: WHO, 11 June 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds). Accessed 14 Nov. 2022.